Este necesară, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii generale a constructiei si, in particular, aelementelor care se vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.
Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul de  vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor adoptate. Astfel:
– Consolidare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a construcţiei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) in scopul obţinerii unei capacităţi structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistenţă superioară, rigiditate mai mare, ductilitate mai amplă;
– Reparaţie: refacerea sau innoirea oricărei părţi degradate sau avariate din construcţii cu scopul de a obţine acelasi nivel de rezistenţă, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradării;
– Remodelare: refacerea sau innoirea oricărei părţi a construcţiei avand ca efect schimbarea funcţiunii sau a gradului de ocupare;
– Intervenţie (structurală sau/si nestructurală): concept care include termeni de consolidare, reparaţie si remodelare;
– Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcţii degradate pentru a asigura acelasi nivel al funcţiunii pe care il avea clădirea inainte de degradare.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot parcursul executie; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si Beneficiar.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.